Ganduri #32

Cele mai simple gânduri se amestecă în cele mai complicate simţiri. Toate s-ar fi făcut acelaşi lucru dacă ar fi putut. Disimularea încălzeşte camera, alături de o lumină blândă a dorinţei. Urme de coarne cad pe bătrânii pereţi lipicioşi, pornindu-şi semn de întrebare. Oare să fie atât de inutil, se chestionează pe neauzite. Cele mai simple simţiri cerşesc viaţa, pentru a nu se pierde în cele mai complicate gândiri. Doar dacă ar putea. Îmi pare rău pentru cei ce n-au putut să treacă peste. N-aş fi vrut să vă blocaţi, sau să vă văd acolo. Să vă fi adus cu mine? Unii. Prea dureros, încă. Reflexii moarte îmi zâmbesc deseori, informându-ma asupra vieţii. Par a fi având dreptate, dacă bine mă inşel. Simţirile se întâlnesc undeva la mijloc cu gândurile. Într-o cântare de prezent, un fruct de iubire, o bulă surâzândă. Vreau să traiesc. Aici, dar aici cu tine. Cerşetori de stele.