Ganduri #16

Căldură. Sunet.  Repetiţii. Aruncaţi de abstractul tangenţelor cu totul, ei îmi ţin mintea. Gândurile. Şi dacă n-ar mai fi nimic decât asta? Atât de frumos că nu merită văzut. Îşi merită vibraţia, îşi proclamă limitele. Nelimitat. Vals efervescent, ne topim cam prea uşor. De la simplu înapoi, fără pauze implicite. Complex în aceeaşi măsură. Evident în cel mai neaşteptat moment. Cârje uscate îşi fac apariţia din... Dar nu ştiu. De unde, de ce? Farmec. O strângere inumană, zbori în loc să mergi.  Aur, peste tot. Peticit de un verde murdar, cald ca atunci. Mulţumesc.  Mă încearcă disperul, încă. Fără să-mi mai vreau asta. “Totuşi uiţi ceva”.  Râsete infecte scaldă mările. Lacurile. Săracii pescari. Conştient de inconştienţa deja atribuită, mă enunţ. Dacă ţi-aş fi dat dreptate, dacă ai fi avut dreptate. Dacă dreptatea n-ar fi avut atât de puţine de oferit. Molii închise, debara deja sfărâmată. Ce sens cauţi, în suspin? În faţa ta doar moloz. În stânga ta doar prezenţa-mi. Contează? Şi iar cade. Teren volatil, urme de realitate. Îţi văd ochii, aproape asurziţi de smoală. Demonică piele, dulcele eternităţii. Vid. Real, pentru tine. Dar am mai fost pe drumul ăsta. Ori, dimpotrivă. Vom mai fi, fără să-l cunoaştem. Înapoi în aer. Câte n-aş fi dat să fiu aici, deci doar atât a trebuit? Trupul face tranzacţii, mintea doar visează. Ah, ce frumos. Braţul de chitină se răsfrânge în venin. Oare e? Oare poate fi frumos? Vid. Frică. Foşnet către scâncet, scâncet în suspin. Poate. Cad, cad, mă prabuşesc. Visezi deja? Calmează-te, mi s-ar fi spus. Nu era nevoie. Cădere liberă, Doar că e altfel. Nu e pământ. Efervescent, sau aşa era. Acum, bazic. Stăruinţa sufletului alinat. “Ce bine” ,se alintă focul.  Opuse, fiinţă, foc. Niciodată absolut, niciodată absent. Aveai dreptate. Se poate.  Forme se materializează timid. Corect, suntem aici. Acolo. Acum, atunci. Mereu în alt loc, nici măcar osteniţi. Îţi împrumut ochii, doar ca să fii a mea. Tot aur. Dar dulce. Propria otravă se diluează uşor, ca şi când n-ar mai fi aşternutul eşecului.  Mă trezeşte, din nou. Nu zbor. Doar căldură. Başii uşor difuzi. Stai. Paşi vii, într-o infinită vietate. Ireal.